Dezgust total

20 08 2008

Am găsit pe youtube aşa ceva. Nu o să pun direct filmuleţu’ pentru că sunt scârbită la maxim. Credeam că totuşi există o limită până la care se pretează leprele ăstea, dar nu ! Ăştia nu au nicio limită. Scursurile societăţii şi motivul pentru care mi-e ruşine să spun că sunt româncă în faţa unor străini. Cum puii mei să nu-ţi fie ruşine când ţi se atribuie toate rahaturile pe care le fac “concetăţenii” noştri coloraţi pe dincolo ? (asta ca să folosesc eufemism şi să nu le spun cum îmi stă acu’ pe limbă să le spun). Hai mai dă-o dracu’ de treabă….unde o să se ajungă dacă până şi imnul nostru a fost pus pe jegu’ ăla de zgomote numit manele.

Cred că ştiţi vorba aia cu ce ţară frumoasă, păcat că-i locuită !, ei, nu o să spun chiar aşa, pentru că sunt o grămadă de persoane remarcabile în ţara asta, dar din păcate mass media noastră nu se concentrează pe ele, ci ei promovează prostia, urâtul, indezirabilul şi nesimţirea. Păi de unde altundeva să înveţe jegurile de oameni cum să fie jeg ? Sunt oameni care au destulă minte încât să filtreze puţin programele tv şi aleg să se uite doar la ce merită, oameni pentru care un Ciao Darwin, o ştire de la ora 5, un Made in România nu reprezintă un mod potrvit de a-şi petrece timpu’. Dar din păcate sunt mulţi care nu sunt capabili de o filtrare de-asta şi uite aşa se uită ăia şi ajung să aspire la nişte lucruri de toată jena.

Ştiţi ce zicea Einstein, nu ? Sunt doar două lucruri infinite, universul şi prostia umană, însă nu sunt sigur despre cel din urmă.

DIn păcate trăim într-o lume în care e mult mai important să ştie toată lumea cine mi-s io, ce muzică ascultă muşchiu’ meu, ce telefon marfă am io, ce maşină pizdoasă am io, ce valoare am io, cât mă invidiază pe mine duşmanii (care duşmani când pe tine lumea de-abia te observă când ieşi pe scară să duci gunoiu’….da’ mă rog, oi fi tu atât de important încât să colcăie lumea de duşmanii tăi care mor de ciudă că le dai tu maxim) şi aşa mai departe. Din păcate pentru noi valorile morale prea puţin mai reprezintă, majoritatea dintre cei exemplificaţi mai sus nici nu mai ştiu ce-s ălea sau ce înseamnă să ai nişte principii puternice după care să-şi guvernezi viaţa. Au trecut vremurile în care lucrurile se fac pentru că aşa e bine să fie făcute. Lumea renunţă din a face multe lucruri dintr-un simplu motiv şi anume să-mi fie mie bine, restu’ nu contează. Nu spun că nu e bine să faci chestia asta uneori, pentru că hai să fim serioşi, cui să-i pese de tine, dacă nu ţie ? Dar sunt momente în care trebuie să aruncăm un ochi şi la cei de lângă noi şi să lăsăm vorbitul la persoana I.

Sunt de părere că avem o ţară foarte frumoasă şi nu fac parte din aceia care vor să plece de-aici cu prima ocazie, dar nu pot să nu-mi lase un gust amar lucrurile ca acela de la care a plecat postul ăsta….





Going crazy

9 08 2008

Azi oficial m-am săturat şi-mi vine să-mi bag picioarele !

M-am săturat de lucrurile pe care le văd în fiecare zi, unele pe stradă, altele în viaţa mea. Şi mai mult m-am săturat că orice ai face, ele tot nu se schimbă pentru că nu au cum. Aşa e firea oamenilor, ori pe ăştia, la fel cum spunea Moromete, doar o fericire mare sau un necaz mare îi poate schimba.

M-am săturat de cei care profită de naivitatea celor bătrâni (bunica mea a păţit-o ieri cu nişte escroci. Sper să-i prindă şi să putrezească în inchisori – în comparaţie cu alte chestii pe care le arată la ora 5, ăştia sunt mici copii, dar mă supără enorm de mult modul în care profită de săracii bătrâni, care de-abia mai ştiu pe ce lume trăiesc).

M-am săturat de oameni care fac lucruri fără a întreba (aici mama e păţită. Ea e bugetară şi le-a venit înştiinţare că li se va retrage 50% din stimulentul pe luna iulie pentru a-l da celor din Moldova. Măi, deci…nu spun că nu e o iniţiativă nobilă a celor de la Bucureşti, oamenii ăia din Moldova tocmai şi-au pierdut tot ce-au strâns o viaţă, dar nu aşa se face ! Nu obligi omu’ să dea. Plus că nu vreau să fiu insensibilă, dar parte din vină, dacă nu toată pentru ce s-a întâmplat acolo o poartă chiar săracii săteni, că deh, ei au primit păduri întregi după retrocedări şi ei ca inteligenţii le-au tăiat pentru bani şi apoi au vândut terenurile. Ori dacă ei au înlăturat bariera naturală ce stătea în calea inundaţiilor şi normal că au fost loviţi. Nu vreau să fiu înţeleasă greşit, îmi pare foarte rău de ei, dar tot susţin că trebuia să aibă mai multă grijă de locul în care trăiesc. De altfel cine a auzit de inundaţii de genul ăstora acum 10 ani ? ).

M-am săturat de oamenii care mereu cer, dar nu dau nimic. Nu vorbesc neapărat de lucruri materiale aici. Ştiţi şi voi cum e în relaţiile de iubire, amiciţie, în care voi vă treziţi că daţi mai mult decât ceilalţi, care în schimb au multe pretenţii nefondate. Dar baiu’ şi mai mare e că uneori relaţiile respective sunt atât de bine înfipte în voi încât au produs o dependenţă, iar oricât de tare aţi vrea să vă retrageţi din ea, vă tot atrage de fiecare dată înapoi.

M-am săturat de rahaturi care te lovesc când ţi-e lumea mai dragă.

M-am săturat de sentimentul acela fals de siguranţă. Ăstea două de mai sus merg mână în mână. Aşa mă enervează  “this is perfect, nothing can go wrong”, iar după un simplu control de rutină să descopere ceva grav unei persoane dragi ţie. Dar vorbind în general, sunt convinsă că fiecare dintre noi a avut un moment de-ăsta perfect pentru ca mai apoi, ori să sune un telefon, ori să se întâlnească cu cineva, ori să-şi aducă aminte de ceva şi cât ai pocni din degete s-a dus toată perfecţiunea de acolo.

M-am săturat de preferinţe şi diferenţieri. E cam acelaşi lucru, că dacă favorizezi pe cineva, cam faci diferenţe între acel cineva şi restu’ lumii. Aşa mi-aş dori să mă trezesc într-o lume în care singurul criteriu de apreciere să fie ce poţi tu face şi cum faci. Alte detalii să nu mai conteze. Să nu conteze de unde eşti, nici cine e tăticu’, nici ce maşină de jdemii de euro conduci. Tare aş vrea să ştiu unde ar mai fi mulţi din lumea publică dacă nu ar fi fost tăticu’. Aş vrea să contezi doar TU, nu cine e lângă tine sau în spatele tău. Da, daaaaa, ştiu, iar gândesc utopic ! :)

Mai e cazul să precizez că m-am săturat de prostie ? Problema cu ea e că oricât de tare te-ai strădui să scapi de ea, tot te găseşte nenorocita ! Asta mi-a adus aminte de versu’ ăla al celor de Paraziţii cu “dacă aveam noroc în viaţă de bani, cum am noroc de proşti”. Oho, cât adevăr spus aici.

One can only hope that brighter days will come :)





N-am zestre !

21 07 2008

Aşa-mi plac lucrurile pe nepusă masă ! Mă sună Ramona sâmbătă după-masă şi-mi propune să merg cu ei la Muntele Găina la Tărgu’ de Fete. Am stat oleacă şi m-am gândit şi am zis că să renunţ la ultima seară de Artmania şi să iau nişte aer de munte. Aşa că pe la 5 am şi tăiat-o încolo. Am prins vreme faină, drumu’ numa bun. Sus pe munte am ajuns doar pe la 11 juma’ şi cum ne-am dat jos din maşinuţa am fost izbiţi de….lasereee, căci da, era organizată o discotecă în aer liber cu dj cu tot şi cum să lipsească laserele din decor ? Măcar o fost muzică house şi nu manele d’ălea împuţite. Ne-am învărtit pe acolo ce ne-am învârtit noi şi am avut foarte neinspirata idee să urcăm pe vârf, am luat un loc în spaţiu şi ne-am trezit că încep de undeva de lângă noi artificiile şi nu ştiu care o fost inteligentu’ care le-o proiectat, da’ baiu’ o fost că mai mult ne-am ferit de ele, că erau foarte joase şi coborau chestiile ălea aprinse tocmai pe noi. Am fost asaltaţi de artificii ! Ca-n război să dea dracii. Apoi a fost aprins cică Focul Dragostei care s-a vrut a fi un foc de tabără mare, da’ vântu’ aparent o avut altă idee şi o bătut tot timpu’ încât se aprinsese doar într-o parte şi ce a ieşit a fost asa un foculeţ mai zdravăn :) Până şi ăia ce aveau cortu’ lângă noi aveau un foc mai mare făcut :) ) După asta am zis să tragem şi noi pe dreapta şi să facem puţin nani. Iar dimineaţa am văzut şi o parte din răsărit (mi-a fost lene să ies din cort la 5 juma :P ) iar de pe vârf panorama e absolut superbă ! Se vede toţi minţii de pe lângă, văile….excelent….Apoi am mai stat câteva ore şi am plecat spre Dealu cu Melci la Cascada Pişoaia (ce mă distrează numele ăsta), un loc absolut superb unde am stat toată după-masa, iar apoi am luat-o spre casă unde am ajuns pe la 10 juma.

Ce să zic ? Zona a fost faină, da’ erau prea mulţi cocalari şi n-am putut găsi şi io pe unu care să mă ia de nevastă :) ) plus că nu am nici zestre :D oricum ce era şi mai grav era că erau şi beţi şi era umflată ţărâţa în toţi, îi cam mânca în instalaţie. Da’ deh, ce să le faci ? Cam multă prostie pe acolo, de aceea am preferat să ne punem cortu cât mai departe de scenă, da’ n-am avut noroc că era unu lângă noi cu un Polo care toată noaptea o avut un singur cd cu manele împuţite de am crezut că-mi şi iau câmpii. Când va veni şi la noi vremea în care să poţi să mergi undeva şi să nu fii nevoit să asculţi ce ascultă şi vecinu’ ? Vremea în care lumea să aibă bunul-simţ şi să-i respecte pe cei din jur ? Nu ştiu, poate sunt eu mai altfel, dar eu dacă merg la munte, păi la munte merg, las tot în urmă, că doar nu merg la munte pentru comfort sau mai ştiu eu ce.

A, şi apropo….Dacă tot au pus cică toalete ecologice, de ce nu au venit să le schimbe ? Sau barem să fie mai multe. Bine că pentru muritorii de rând erau doar 3 la nu ştiu câte sunt de oameni câţi erau acolo, dar pentru artişti, o mână de oameni acolo erau 5 :D Trăiascăăăă pupincurismu’ şi discriminarea. Noi oricum am făcut în tufişuri, că era mai ecologic decât budele lor ecologice, dar când treceai prin zona pe unde erau puse ălea pur şi simplu îţi muta nasu’ ! Şi atenţie, am spus prin zona, nu pe lângă ele. Ce mai….deşi nu au fost ţigani pe acolo, a fost pur şi simplu ţigănie ! Acu înţeleg că eşti la mama naibii pe munte şi nu mai eşti în “civilizaţie”….da’ totuşi….şi asta ca să nu mai vorbim ce au lăsat în urmă….eh, I can only dream about brighter days.

Iar soferii din Alba, să mă bată, da’ îs cei mai răi ! Nu degeaba se zice că AB vine de la Atenţie Bou ! Depăşiri pe linie continuă, în curbe cu vizibilitate 0….n-aveau ei taine. Kamikaze pur şi simplu. Şi n-au pic de răbdare sau înţelegere, claxonează îmediat. Nu, deci sunt sub orice critică.

Dacă nu era ultima parte a zilei de ieri, cea cu cascada cred că înjuram că am preferat road-trip-u ăsta, Artmaniei. Mai jos sunt câteva poze din Ţara Moţilor :)