…plouă, plouă şi nu se mai opreşte de câteva zile. În casă e cald şi e bine, patul e confortabil, iar vocea lui Tracy Chapman e exact ce am nevoie acum, se potriveşte cel mai bine cu vremea mohorâtă de afară. Pe Tracy am descoperit-o din întâmplare recent şi nu mă mai pot sătura de ea. E absolut genială !
Ce e caracteristic la vremea asta e că te împinge spre reflexie. Gândurile se perindă cu o viteză năucitoare prin minte, se schimbă la fiecare 5 minute, apoi revin, apoi dispar din nou. Eu acum mă gândesc la o replică pe care am văzut-o în nu ştiu ce film ieri şi care zicea că omul nu e definit de acţiunile sale, ci de felul în care se ridică atunci când a fost doborât. Mi se pare o porcărie, deşi momentul filmului în care a fost spusă replica era unul tipic, de corazon ca să spun aşa. La mine a fost exact pe invers. Nu sunt de acord cu afirmaţia asta, pentru că tocmai acţiunile unui om definesc cel mai bine caracterul acestuia. Şi dacă o luăm logic, felul în care se ridică el, nu e tot o acţiune ? Eh….
Dacă tot am vorbit la filme, mi-am adus aminte de unul pe care l-am văzut săptămâna trecută. Am fost cu nişte prieteni la Multiplex, habar n-aveam ce film rulează, da’ na, film să fie. A fost Hamlet 2. De mult nu am mai văzut o asemenea porcărie de film. Se vroia comedie, dar era o comedie de-aia răsuflată, fără înţeles. Bleah, nu mi-a plăcut deloc. M-am uitat pe imdb după el şi surpriză ! avea 6.4 !!!! Rahat ! Ştiu cum se dau notele pe imdb, dar totuşi, 6.4 pentru aşa ceva ? Supraestimat !
Hmmmm…ce frumos le mai cântă Tracy !
Pffff…..acu mi-am adus aminte de colega de apartament. Nu Paula, cealaltă, Ana. O să cam avem de tras cu ea. Săptămâna trecută eu şi Paula am plecat în oraş şi ea ne-a întrebat dacă poate invita câţiva prieteni la ea. Noi am fost de acord şi am plecat. Când am venit acasă…surprizăăăă….urlau manelele la noi (rahat !), copilaşii erau beţi mangă, era vin vărsat peste tot, bineînţeles că li se făcuse foame şi au intrat în mâncarea noastră. Draci ! Iar bineînţeles că au rămas peste noapte la noi, că deh, de ce să plece ei ? Era unu foarte nervos care dădea cu pumnu’ în perete constant. M-a enervat rău de tot şi era cât pe ce să-l dau afară. Iar a doua zi dimineaţă, drăguţa de Ana a plecat la prietenul ei şi nu s-a mai întors 2 zile, iar apoi a plecat acasă. Cine a trebuit să strângă ? Noi. Foarte urât din partea ei. Nu suntem absurde să nu înţelegem că omu’ mai vrea să dea câte un chef, dar dacă tot faci asta, apăi strânge fato după tine ! Şi după cum ziceam mai sus….EH….
Acu stau şi mă gândesc la Valea Oltului. E vreme urâtă şi sper să nu fie accidente. Acum 3 săptămâni drumul Sibiu-Bucureşti a durat aproape 12 ore, cu 2 accidente grave pe Valea Oltului, la nici 10 km unul faţă de celălalt. Ceva tot s-a întâmplat, doar că în direcţia cealaltă, înspre Cluj, că de juma’ de oră trec într-una salvări şi maşini de pompieri ba încolo, ba încoace. O fi fost ceva în lanţ, sau vreun autocar ceva. Brrrrrr, urât !
Eh….
Mai bine o las pe Tracy să cânte. She makes more sense than I do 
