De 2 zile m-am afundat în una din cărţile lui Irvin Yalom, un psihoterapeut de renume. Cartea se numeşte “Călăul Dragostei şi alte poveşti de psihoterapie“. Mie-mi place foarte mult, a reuşit să mă atingă, chiar la unu’ din capitole mi-au dat lacrimile. O recomand cu dragă inimă. Ei, încă din primele pagini am găsit nişte cuvinte care mi-au rămas întipărite în mine şi la care revin cu gândul de câteva ori pe zi.
Eu am constatat că un număr de patru realităţi date sunt deosebit de relevante pentru psihoterapie : faptul că moartea este inevitabilă pentru fiecare dintre noi şi pentru cei pe care-i iubim; faptul că suntem liberi să ne facem viaţa aşa cum dorim; faptul că, în ultimă instanţă, suntem cu toţii singuri; şi, în sfârşit faptul că viaţa nu are niciun sens sau scop final evident.
Cam dau de gândit cuvintele ăstea, nu ? Fără scop evident….hmmm….păi pentru ce ne luptăm noi atât în viaţa asta ? Pentru ce acumulăm atâtea lucruri materiale şi spirituale ? De ce ? De ce ? De ce ? Rumeg destul de mult la ce a spus nenea ăsta 
.
Fiecare viaţă are un scop
Sincer, pe mine mă enervează filozofiilea asta cum că viaţa e degeaba şi bla bla :-@
si care e scopul vietii?
Am citit si eu cartea lui Yalom, foarte interesanta, scrisa cu sinceritate (adica tipul isi recunoaste si esecurile, erorile, abordarile gresite), si in stil american, adica clar si la obiect. Plus ca nu mai citisem nimic despre terapia existentialista. Si chiar daca n-ai fi psiholog, tot ar fi grozava cartea. Te face sa intelegi ce se afla in spatele problemelor de viata ale oamenilor…Acum iti citesc si blogul, pare interesant.
exact asta-mi place si mie la el, faptul ca citindu-l il simti totusi tangibil….nu e undeva pus pe un piedestal si noi toti sa cascam gura admirativ. multumesc pentru vizita, din pacate n-am mai postat de ceva vreme, dar o sa revin
Da, ma bucur ca mai ai de gand sa postezi ceva.
Am incercat si eu odata sa tin un blog, dar uneori treceau 1-2 luni pana mai postam ceva.
Poate parea ciudat, dar as dori sa-mi dai adresa ta de mail, sa mai corespondam, cred ca avem destule in comun.:)