Melodia care mă obsedează zilele ăstea vine tocmai de la ţara telenovelelor….Mexico
Melodia care mă obsedează zilele ăstea vine tocmai de la ţara telenovelelor….Mexico
Peace of Mind – Boston
Now if youre feelin kinda low bout the dues you,ve been paying
Futures coming much too slow
And you wanna run but somehow you just keep on stayin
Cant decide on which way to go
Yeah, yeah, yeah
I understand about indecision
But I dont care if I get behind
People livin in competition
All I want is to have my peace of mind.
Now youre climbin to the top of the company ladder
Hope it doesnt take too long
Cantcha you see therell come a day when it wont matter
Come a day when youll be gone
I understand about indecision
But I dont care if I get behind
People li vin in competition
All I want is to have my peace of mind.
Take a look ahead, take a look ahead, yeah, yeah, yeah, yeah…
Now everybodys got advice they just keep on givin
Doesnt mean too much to me
Lots of people out to make-believe theyre livin
Cant decide who they should be.
I understand about indecision
But I dont care if I get behind
People li vin in competition
All I want is to have my peace of mind.
Take a look ahead, take a look ahead. look ahead.
Hai că m-am tâmpit eu, zău de nu ! Tocmai m-am întâlnit cu un prieten care pentru a mai trece timpul mă întreabă ce am mai făcut de azi dimineaţă şi îi răspund calm că am fost la cumpărături şi că apoi am citit dintr-o carte, la care el cum cea mai serioasă mutră posibilă îmi spune “Nu mai citi atâta că-ţi strici ochii”. M-am uitat la el sperând că face o glumă sau ceva de genu’, dar nu, a fost cât se poate de serios, într-atât încât mi-a şi zis “Serios!”. Şi m-am enervat puţin şi i-am replicat că şi statul ca el atâtea ore în faţa calculatorului dăunează vederii. Dar ce m-a şocat a fost remarca lui. Vreau să-mi explice şi mie cineva de când cititul e privit atât de rău. Dacă îi spui altor persoane că citeşti şi o faci din pură plăcere şi nu pentru că ai nevoie la şcoală, se mai întâmplă să ţi se arunce o privire de parcă ai avea lepră. Unde sunt zilele în care cartea era singurul companion al nostru ? Şi ce e mai grav e că unele persoane refuză să-şi petreacă timpul în felul acesta doar pentru a fi cool, ei stau pe messenger şi “vb q jupânii”. Şi apoi se mai miră că le ia o veşnicie până citesc un referat sau prezintă un proiect şi că nu sunt capabili să citească un text la prima vedere şi că fac greşeli elementare de ortografie, ca să nu mai vorbim de acorduri. Mi-e scârbă că cititul a ajuns să fie privit ca o ruşine. Iar dacă există film făcut după vreo carte, atunci lumea va merge la film în loc să citească respectiva carte şi toţi ar trebui să ştim că ecranizările de foarte puţine ori fac cinste cărţilor. Cea mai bună ecranizare pe care am văzut-o până în prezent este Perfume – The story of a murder. Excelent film, excelentă carte. Poate pe viitor o să se încline puţin balanţa şi în favoarea cărţilor, ar fi păcat să nu fie aşa. Pânî atunci înotăm în ignoranţa celor din jur.